Sambata, 1 decembrie 2007, 89 de ani de la Marea Unire din 1918, zi speciala pentru romanii de pretutindeni. Bucurestiul a avut privilegiul de a “gazdui” cel mai inalt brad de Craciun din Europa, acesta fiind amplasat, bineinteles, in Piata Unirii.
Momentul cel mai important al serii a fost aprinderea bradului (ora 19.00), fapt ce a atras o mare de oameni in zona Unirii. Bineinteles, totul a fost perfect organizat, tinta fiind oferirea unui moment unic oamenilor prezenti la eveniment. Cu multe ore inainte, s-a inchis cirulatia, s-a organizat zona in sectoare, culoare de trecere, puncte pentru ambulanta, politie si pompieri; grupuri numeroase de jandarmi au fost aduse in zona pentru a supraveghea desfasurarea evenimentului si a directiona pietonii. … 3, 2, 1 se aprinde bradul, urmeaza un spectacol impresionant de lumini si muzica. Lumea este extaziata, mii de zambete in multime, copii rad de fericire si arata cu degetul, plini de uimire, catre cei 76 de metri de lumina. Se fac o multime de poze din toate directiile, caci vizibilitatea este buna, se schimba pareri, impresii… este ca intr-un basm.
Da, este un basm, o fantezie, o poveste, caci lucrurile au stat nici pe departe asa. 76 de metri inaltime, 290 de tone si 2 milioane de beculete s-au transformat in zeci de copii pierduti prin multime, sute de tipete si plasete si milioane de injuraturi. Parintii care si-au adus copii pentru a se bucura de acest eveniment au ajuns sa se lupte cu valul de oameni pentru a nu fi sufocati, loviti si eventual calcati in picioare. In loc de uimire si incantare au fost nervi, agitatiesi incercercari disperate de a scapa din valul sufocant. Multi au incercat sa se indrepte catre vitrinele magazinelor de la parter, sperand ca vor gasi o usa deschisa pe unde ar putea “evada”, insa in dreptul acestora se formase un “zid de oameni” de neclintit (nu pentru ca nu ar fi vrut sa se miste, ci pentru ca erau pur simplu imobilizati la perete). Altii au incercat sa ceara ajutorul serviciului de ambulanta, insa acestia au fost depasiti de situatie. Jandarmii abia daca se zareau in zona, iar politistii (putini) incercau sa rezolve problema traficului blocat din jurul Pietei.
In consecinta, aprinderea celui mai inalt brad de Craciun din Europa a fost o lupta pentru supravietuire, un “care pe care” disperant si dezumanizant cauzat de o foarte proasta organizare a evenimentului. Desi controversatul brad de tinichea a aratat destul de bine in cele din urma, multi isi vor aminti de cu totul alte lucruri din seara respectiva. Asa ca las liber la discutie acest subiect impreuna cu cateva poze si filmulete care arata cel mai bine atmosfera din Piata Unirii, la 1 decembrie 2007.
Ovidiu Stanciu
Etichete brad, craciun, decembrie, europa, inalt, unire, unirea
decembrie 3, 2007 la 1:01 am
LA MULTI ANI ROMANE! Ne-am strans cu totii in fata bradului de tinichea sa vedem spactacolul de lumini pe care ni l-a pregatit primaria cu atata sarguinta. Ne-am strans vreo 100.000 de oameni, mai multi decat s-ar fi strans pentru orice referendum sau miting populist…pentru ca suntem satui de atata invrajbeala si am vrut sa participam la un alt fel de eveniment. Dar primaria ne-a pregatit altceva. Nu spun, spactacolul a fost extraordinar, dar organizarea, sa ne rugam la Dumnezeu si sa multumim ca nu a murit nimeni. Pai cu ce sa incep mai intai ca sunt atat de multe de spus…
De cum am ajuns am fost uimit cata lume a putut sa se stranga…si inca nu era ora magica, asa ca au mai venit cateva mii. Desigur, circulatia nu a fost oprita pentru ca nu s-a deranjat nimeni sa o faca. Asa ca in cateva minute nu se mai circula in nici un sens, iar masinile aflate in trafic au devenit o parte componenta a multimii. Era si o salvare, singura de altfel, care semnaliza de zor. Cum lumea nu avea unde sa se dea la o parte s-au gandit ca poate mai stau un pic, cine stie…
Mare buluc pentru ca incep jocurile de artificii…in fata a fost un pic mai inghesuit, ca in rest lumea statea relaxata. Pocnituri, luminite, telefoane ridicate in aer…s-a filmat intreg avenimentul din toate punctele cred…daca vor sa faca o reconstituire 3D a evenimentului pot sa stranga toate inregistrarile (daca ar fi existat 0,05% din inregistrari si in cazul JFK, de mult rezolvau cazul). In fine, nu asta era problema despre care discutam…
Se termina spectacolul si lumea incepe sa se miste…deci…incepe calvarul.
Fiecare mergea unde-l taia capul, nu conta ca era inghesuiala. Ba mai mult erau si „glumeti” care dadeau coate si strigau la altii „ce te impingi bai”. Cei mai parsivi erau cei cu prietenele, sotiile sau copii…care profitau de „avantaj” si se impingeau cat puteau ei de tare ca sa-si scape neamul voinicesc. Pentru a birui se foloseau de toate mijloacele, inclusiv cele verbale. Asta nu inseamna ca toti erau asa…nu. De exemplu un domn care venise cu sotia (doi tineri indragostiti ce merita apreciati pentrul bunul simt de care au dat dovada), au venit si cu ala micu’(banuiesc ca era prea mic sa fie lasat singur) cu carucior cu tot…era un pic speriat tatal…l-am invitat sa vina langa o masina, ca sa nu se mai impinga lumea in carucior. Macar pe o latura sa fie protejat caruciorul. Si exact atunci, vine un domn la vreo 45 de ani cu un copil mic in brate, care impartea vorbe de bine si ghionturi la toti cei care-i stateau in cale. Era genul de om „respectabil”, bine imbracat, genul care considera un principiu vorba „mi se cuvine” sau „banul face legea”. Desi am jumatate din varsta lui i-am amintit ca are un comportament nepotrivit si mai mult…chipurile, aparand un copil, calca in picioare vreo altii doi si o batrana. Asa rau imi pare ca era prea mare aglomeratia ca merita o poza domnul „am ajuns la o varsta degeaba”. In fine, sa zic mai departe despre ce s-a intamplat…
Am incercat sa conving lumea sa nu se mai duca spre intrarea in magazinul Unirea: „e full acolo, de ce nu mergeti inspre Universitate, de unde a-ti venit si apoi ocoliti zona?”. Raspunsul a fost transant: „pai eu vreau la Tineretului, nu la Universitate!”. Am mai repetat si pentru altii care se imbulzeau din toate directiile: „pai merg unde vreau, ce sa caut acolo”. Un spectacol ca la prosti dupa principiul „fiecare cum il taie capul”.
Sunt un pic mai inalt si stateam si pe o bordura…nu va spun ce spectacol a fost: fiecare mergea in ce directie vroia. Nu era nici o logica. Bine ca nu s-a intamplat nimic tragic. Si asa lumea era panicata, daca ar mai fi fost si un incident sigur s-ar fi lasat cu victime.
Am ajuns sa fiu imbrancit de pusti tafnosi de 12-14 ani, sau adolescenti emancipati (dintre care declar acuma raspicat refuz sa fac parte), batrani tupeisti si oameni in toata firea care si-au pierdut cumpatul. In fine…a fost o lectie de civilizatie…genul de lectie „asa NU”!
Ce pot sa mai spun…ca nu era nici un jandarm acolo (si chiar daca ar fi fost nu aveau ce sa mai faca, dar o sa revin si la asta). Pai am iesit din ambuteiaj in fata magazinului KFC. Acolo o ambulanta, aceeasi de mai devreme, a reusit sa scape din ingramadeala…cu politie cu oameni cumsecade…dar s-a blocat din nou. Pai soseaua era ocupata de masini. Unde sa faci loc ca loveai masina vecina. Injuraturi si nervi…printre masini, oameni…
Regret ca nu am filmat…dar sigur exista undeva macar un fragment din ceea ce a fost acolo. Am vazut o imagine pe cat de incredibila pe atat de inspaimantatoare: salvarea cu girofarul pornit, politia fluierand, o geaca de culoare galbena/verzuie pe salvare care nu-mi explic cum a ajuns acolo…oameni in spatele salvarii si pe lateral, unii care cereau ajutor:
„Ia-ma si pe mine domnu ca mi-e rau” desi salvarea era plina…incredibil…
M-am adresat unui domn politist de ce nu blocheaza accesul spre Unirii (intersectia de pe B-dul Corneliu Coposu cu Sf.Vineri): „Nu putem sa obligam omul sa nu o ia pe acolo”. Sunt complet uimit! Nici in astfel de situatii politia nu mai are un cuvant de spus in fata soferilor?! Nu se mai sperie soferii nici de punctele penalizare?! Chiar asa de rau am ajuns: o tara de „bastani” unde nimic nu mai misca pentru ca sa ne ferim de eventualele represalii. Nu putem gresi atunci cand nu facem nimic! I-am explicat situatia (cu salvarea si masinile blocate) dar si el a recunoscut ca erau depasiti de situatie. A nu se intelege ca-i critic sau ca vina le apartine(am inteles ca nu pot bloca ei de la ei putere un bulevard, ca trebuie aprobari, birocratie…dar nici in situatie de criza nu pot face nimic?!). Ei isi faceau bine treaba dar faceau prea multe in acelasi timp (si pana la urma responsabilitatea era a organizatorilor nu a lor). Incercau sa mai remedieze din haos, desi fara prea mult spor.
Am sunat si la 112, eram socat de lumea care tragea de salvare. Explic problema dispecerului si deja stia ca la Unirii e calvar. Am insistat sa mai trimita o salvare si sa incerce sa trimita persoane competente pentru a gestiona situatia. Ma intreba adresa exacta unde sa trimita salvarea…ori asa e procedura ori sunt eu prea exigent cu ei. Am rezolvat cu locatia si am rugat-o sa fie mai scurta ca poate mai au si altii nevoie de linia asta pentru alte urgente. Nu inteleg de unde atata antipatie fata de cel care suna. Eu am o problema, deci inseamna ca sunt antipatic pentru ca deranjez. Ar trebui sa-mi exprim mai intai intentia de a-i deranja si pe urma sa cutez sa sun probabil…
Am ocolit mult (pe la biserica Sf. Mina) ca in sfarsit sa ajung la Piata Rosetii si apoi in spatele Hotelului Intercontinental. In fata la TNB alta petrecere, de data asta populara. Cu jandarmi, gardulete, totul bine pus la punct.
Poate asa a fost programat totul in piata Unirii…defapt, era o parte din spactacol tot haosul. Era o esenta a tot ceea ce ne inconjoara. Samburele de adevar sau doar poate…
In fata la „Ion Mincu” am vorbit cu un jandarm despre ce nebunie e la Unirea si daca are cum sa-si anunte colegii. Ideea e ca jandarmi erau acolo, dar prea putini, din cate am aflat. Primaria a facut economie… si mai mult, de ce sa impuna gardulete cand puteau sa-si faca o frumoasa campanie…”sa lasati lumea sa faca poze la brad”. Incerc sa nu trag nici o concluzie ca nu are rost sa ma inervez…
Am incercat sa scriu aici numai cateva idei din ceea ce s-a intamplat sambata seara. Probabil ca fiecare subiect ar putea fi dezvoltat in parte dar ce sens. Nu stiu daca cineva va tine cont de acest mesaj. Probabil este o Rvolt-a doar a noastra, a celor care vedem lucrurile asa cum ar trebui sa fie si suntem satui de ceea ce se petrece in jurul nostru. Avem puterea schimbam ceva dar nu o facem pentru ca romanul nu e invatat sa riposteze. El tace si indura, tipa doar atunci cand i-a ajuns cutitul la os si nici atunci nu e convins ca face ceea ce trebuie.
Hai sa nu mai irosim atatea idei si sa le scriem undeva, intr-un mod civilizat, intelectual si sa le facem cunoscute, in ideea ca ele vor fi auzite si ,cine stie, poate o opinie bine reprezentata va atrage dupa sine rezolvarea unor probleme care nu tin decat de noi.
SANSEBES RADU-MIHAI
Rvolt – Bradul de Tinichea
decembrie 3, 2007 la 1:08 am
ma…nu pot decat sa va dau dreptate, dar am auzit azi un comentariu haios apropo de “bradul de tinichea” si anume : ” eh…macar e ecologic….”
decembrie 3, 2007 la 1:36 am
[...] Si uite cum promovez eu alt blog si imi sustzin si ideea cu ajutorul lui Bradul de la Unirea [...]
decembrie 3, 2007 la 6:52 pm
Metrou Bucuresti: http://www.youtube.com/watch?v=PbEy3WlDNPA&eurl=http://forum.computergames.ro/7-generalitati/330426-asa-aglomeratie.html
decembrie 3, 2007 la 6:52 pm
Reprezentativ pentru Romania: http://i241.photobucket.com/albums/ff198/ammadeuss/IMG_5832.jpg
decembrie 4, 2007 la 2:28 pm
Varza.
decembrie 5, 2007 la 12:14 am
Pacat ca nimeni din toata lista aia de mess nu s-a incumetat sa se mai impartaseasca un gand…nu a fost nimeni in piata sau o lasam moarta cum suntem obisnuiti sa o facem de obicei. Pe principiul “de ce sa ne doara capul cand ne doare in fund”…sau am fost cu totii multumiti de cum ne-a tratat primaria? Poate ne meritam unii pe altii. Nu e nici un Rvolt?!
) ?! Rvolt ?!
No zi mosu’ ce subiecte mai propunem ca ard de nerabdare…no hai ca-mi veni mintea la cap unchicutz si vreau sa scriu frain acilea…stii ca nu patesc asta prea des
decembrie 5, 2007 la 9:45 am
Cred ca subiectul cu “mirobolantul” brad de Craciun a generat doar o indignare de moment. Lumea a fost foarte Rvolt-ata la inceput dar, ca de obicei, s-a lasat imediat linistea, de parca nu a fost nimic deosebit. Cred ca e tot o chestie romaneasca, a arata nervos cu degetul si apoi a trece totul intr-o fila insignifianta a trecutului. Si nici macar nu au fost multi care sa arate cu degetul, au preferat sa dea din umeri si sa se complaca intr-un “asa e in Romania”.
decembrie 7, 2007 la 11:25 pm
salut Radu!dupa discutia din Formula Pub si dupa ce am vazut pozele si filmarile de aici sincer ,desi risc sa fiu criticat ma bucur ca stau in Brasov,ca nu-mi plac sarbatorile gen berar,pomu’ de craciun…etc
Oare daca cei care isi termina studiile in Bucuresti s-ar intoarce acasa in provincie ar fi mai liber Bucurestiul?Oare exista un miraj al capitalei si al salariului pe care nu-l poti lua in provincie!Preferati mizeria si aglomeratia in schimbul unui salariu mai micutz dar liniste nu prea aglomeratie…..ehe si multe altele?ce isi face omul cu mana lui….. numai de bine si sa va faceti auziti!